Dezbaterea succesiunii la notar: acte necesare și pași

Când moare o persoană apropiată, pe lângă durere apar și întrebări practice: cine moștenește apartamentul, cum se scot banii din cont, ce se întâmplă cu mașina. Răspunsul trece, aproape întotdeauna, prin procedura succesorală notarială, adică dezbaterea succesiunii la notar. La final, moștenitorii primesc certificatul de moștenitor, actul cu care își dovedesc drepturile la bănci, la cartea funciară sau la poliție.

La ce notar mergeți

Succesiunea este una dintre puținele proceduri pentru care nu puteți alege orice notar din țară. Competent este un notar public din circumscripția tribunalului în care defunctul și-a avut ultimul domiciliu. Regula a fost lărgită prin modificarea Legii notarilor publici publicată la sfârșitul anului 2024: înainte, competența era legată de circumscripția judecătoriei.

Pentru o persoană care a avut ultimul domiciliu în Sectorul 1, circumscripția relevantă este cea a Tribunalului București. Practic, puteți alege un notar public din București. Dacă au fost sesizați mai mulți notari, competența aparține primului sesizat; de aceea notarul verifică, înainte de a deschide dosarul, registrul de evidență a succesiunilor, ca să vadă dacă procedura nu a fost deja începută în altă parte.

Ce acte vă trebuie

Lista exactă o stabilește notarul, în funcție de situație, dar aproape orice dosar de succesiune cuprinde:

• certificatul de deces al persoanei decedate, în original;
• actele de identitate ale moștenitorilor;
• actele de stare civilă care dovedesc legătura de rudenie sau căsătoria cu defunctul: certificate de naștere, certificat de căsătorie, eventual certificate de deces ale altor rude, dacă acestea au decedat înainte;
• testamentul, dacă există unul (notarul verifică oricum și registrul național notarial în care se înscriu testamentele);
• actele de proprietate pentru imobile (contract de vânzare-cumpărare, certificat de moștenitor anterior, contract de donație etc.), iar pentru mașină cartea de identitate și certificatul de înmatriculare;
• certificatul de atestare fiscală pentru persoana decedată, pe care, potrivit Codului de procedură fiscală, îl cere notarul de la organele fiscale (ANAF și direcția de impozite și taxe locale);
• informații despre conturile bancare, depozite, acțiuni sau alte drepturi ale defunctului;
• pentru imobile, extrasul de carte funciară, pe care de regulă îl obține notarul.

Nu vă descurajați dacă nu aveți de la început toate actele. Dosarul se poate deschide și se completează pe parcurs; notarul vă spune ce lipsește și unde îl puteți obține.

Pașii procedurii, pe scurt

1. Deschiderea dosarului. Unul dintre moștenitori (sau o altă persoană interesată) se adresează notarului ales. Notarul înregistrează cererea și face verificările în registrele naționale notariale.
2. Citarea moștenitorilor. Notarul îi cheamă pe toți cei care ar putea avea vocație la moștenire. Cei care nu pot veni personal pot fi reprezentați prin procură notarială.
3. Dezbaterea. La termen, notarul stabilește cine sunt moștenitorii, în ce cote moștenesc și ce bunuri intră în masa succesorală. Moștenitorii își exprimă opțiunea: acceptă sau renunță.
4. Calculul și plata eventualelor taxe – onorariul notarial și, dacă este cazul, impozitul datorat statului.
5. Eliberarea certificatului de moștenitor. Cu el, moștenitorii pot cere înscrierea în cartea funciară, pot lua banii din conturi sau pot transcrie mașina.

Dacă moștenitorii sunt de acord și asupra împărțirii concrete a bunurilor, se poate face, tot la notar, și partajul succesoral. Dacă există neînțelegeri care nu se pot rezolva la notar (de exemplu, cineva contestă calitatea de moștenitor sau un testament), procedura notarială se oprește, iar disputa ajunge în fața instanței.

Termenele care contează

Termenul de opțiune succesorală. Codul civil vă dă, ca regulă, un an de la data deschiderii moștenirii (adică de la deces) pentru a accepta sau a renunța la moștenire. Acceptarea poate fi expresă sau poate rezulta din fapte (de exemplu, vă purtați ca proprietar al bunurilor moștenite). Renunțarea, în schimb, se face numai expres, printr-o declarație dată la notar sau, în străinătate, la o misiune diplomatică ori un oficiu consular al României.

Termenul fiscal de doi ani. Codul fiscal prevede că, dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de doi ani de la deces, nu se datorează impozitul pe transferul proprietăților imobiliare pentru bunurile moștenite. Dacă depășiți acest termen, moștenitorii datorează impozitul prevăzut de Codul fiscal, pe care notarul îl calculează și îl încasează înainte de finalizarea succesiunii. De aceea, chiar dacă nu vă grăbiți să vindeți, merită să nu amânați dezbaterea.

Certificat de moștenitor și certificat de calitate de moștenitor

Certificatul de moștenitor arată cine sunt moștenitorii și ce bunuri au moștenit. Există și un act mai simplu, certificatul de calitate de moștenitor, care atestă doar cine sunt moștenitorii, fără să enumere bunurile; el este util, de exemplu, când trebuie să reprezentați moștenirea într-un proces. Pentru a vinde apartamentul moștenit veți avea nevoie, de regulă, de certificatul de moștenitor și de înscrierea dreptului în cartea funciară.

Câteva greșeli frecvente

• Amânarea dezbaterii „până se rezolvă” și depășirea termenului de doi ani, cu impozit în plus.
• Lipsa actelor de stare civilă vechi ale bunicilor sau părinților, care dovedesc rudenia; obținerea duplicatelor poate dura.
• Bunuri neînscrise în cartea funciară sau construcții nedeclarate, care complică dosarul.
• Renunțarea la moștenire „pe cuvânt”, fără declarație la notar – nu produce efecte.

Dacă vreți să vă pregătiți dosarul înainte de prima întâlnire cu notarul, citiți și ghidul cum alegeți un notar și ce aduceți sau scrieți-ne prin formularul de contact.

Întrebări frecvente

Pot face succesiunea la un notar din alt sector al Bucureștiului?

Da. Dacă defunctul a avut ultimul domiciliu în Sectorul 1, competența aparține notarilor publici din circumscripția Tribunalului București, deci puteți alege un notar din oricare sector. Contează doar ca procedura să nu fi fost deja deschisă la alt notar.

Ce se întâmplă dacă un moștenitor nu se prezintă?

Notarul îl citează după reguli precise. Dacă nu se prezintă și nu își exprimă opțiunea în termenul legal, legea poate considera că a renunțat, în anumite condiții. Notarul vă explică, pe dosarul concret, cum se procedează.

Pot lua banii din contul părintelui fără succesiune?

În general, băncile cer certificatul de moștenitor pentru a elibera sumele moștenite. Pot exista situații particulare (de exemplu, cheltuieli de înmormântare), stabilite de fiecare bancă; întrebați direct banca.

Trebuie să fim toți moștenitorii de acord?

Pentru ca procedura să se încheie la notar, moștenitorii trebuie să nu fie în conflict asupra calității de moștenitor, a bunurilor și a cotelor. Dacă există neînțelegeri serioase, ele se lămuresc în instanță.

Cât costă succesiunea?

Onorariul notarial este reglementat și depinde, în principal, de valoarea bunurilor. Se pot adăuga impozitul (dacă au trecut doi ani de la deces), taxele de carte funciară și costul actelor. Cereți notarului o estimare înainte de dezbatere.